Antrenorul care a calificat şi condus România la Campionatul Mondial din 1970 crede că actualul selecţioner are calităţile necesare pentru a obţine performanţe mai răsunătoare decât Mircea Lucescu Angelo Niculescu va împlini 88 de ani la 1 octombrie. Locuieşte singur într-un apartament din centrul Capitalei, dar îşi păstrează luciditatea când vorbeşte despre fotbal, fenomen din care face parte încă din 1933.
Are o memorie de elefant şi îţi poate descrie cu aceeaşi uşurinţă un gol marcat de „Giussy” Baratki acum şase decenii sau reuşita lui Bănel Nicoliţă din ultimul meci al Stelei.
În prezent, fostul selecţioner este membru de onoare al Federaţiei Române de Fotbal, dar ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Tehnice a forului prezidat de Mircea Sandu.
Adrian Epure
„Adevărul“: Cum vi se pare Liga I?
Angelo Niculescu : Eu zic că a scăzut ca valoare. Nivelul tehnico-tactic nu mai e acelaşi, iar capacitatea de efort a jucătorilor e modestă. Dacă nu alergăm, sigur că nu putem face performanţă.
Pe vremea noastră, Colegiul Antrenorilor dicta modul în care se desfăşura procesul de instruire al fotbaliştilor. Acum, totul ţine de fiecare club în parte, iar asta se vede. După mine, nu trebuiau abandonate nici cantonamentele montane.
V-a surprins faptul că în ultimii doi ani titlul a mers în provincie?
Nu m-a mirat. În ultimul timp, echipele din Bucureşti s-au bazat mai mult pe tradiţie, în timp ce provincialele au arătat o foame de performanţe care are la bază travaliul de la antrenamente.
Se acuză tot mai mult erorile de arbitraj...
Mă intrigă foarte mult faptul că încercăm să ne ascundem slăbiciunile prin găsirea unui unic ţap ispăşitor: arbitrul. Nu rezolvăm nimic nici prin aducerea unor brigăzi de afară. Dimpo