Cunoscutul istoric şi eseist Adrian Majuru, împreună cu invitatul său, Antoine Heemeryck (cercetător asociat al Université Panthéon-Sorbonne), îi invită, astăzi, pe cei interesaţi la dezbaterea publică „Criza: de ce nu ştim ce este?”. Se va căuta (şi poate se va şi găsi) un răspuns în spaţiul primitor al Palatului Cercului Militar Naţional, sala Ştefan cel Mare şi Sfânt, etajul 2 (intrarea dinspre blvd. Regina Elizabeta), azi, începând cu orele 18.00. Sursa: Hepta Majuru începe prin a explica sensul, din punct de vedere etimologic, al cuvintelor pe care le folosim, azi, atât de des: „Crisa de la grecescul «crisis»: judecată; discernământ de la grecescul «diacrisis»: răspuns dat unei situaţii de criză. Discernământul este o stare dramatică al cărui răspuns se obţine prin luptă, prin confruntare violentă”, punându-şi expozeul sub un citat uluitor din Rousseau: „1762 «phase grave dans l'évolution des choses» J.-J. Rousseau, «Émile», III ds Littré: «Nous approchons de l'état de crise et du siècle des révolutions”.
Un „capitalism patrimonial” "Criza a fost un fenomen neprevăzut şi surprinzător pentru elite şi a devenit o adevărată doxă mass mediatică.
Însă, trebuie să remarcăm că originile sale nu ne-au fost explicate clar până în ziua de azi.
Onestitatea ne forţează sa recunoaştem ca ea a fost prevăzută şi anunţată de anumiţi specialişti şi că dincolo de specificităţiile ei, aşa numita criză, este în fond clasică. Crizele de acest fel sunt un element sistemic al capitalismului, bazat pe o creştere de acumulare financiară, cu un profil speculativ", este felul în care Adrian Majuru îşi argumentează demersul pe care-l va desfăşura astăzi.
"O reîntoarcere modestă la economia politică ne poate ajuta în cercetarea răspunsurilor pe care le căutăm. În primul rând, nu trăim în capitalism ci doar într-o formă actualizată a capitalismu
