- Cultural - nr. 378 / 16 Septembrie, 2009 "Fabrica de unguri" e din ce in ce mai productiva. Modernizarea "tehnologiilor" continua sa se accentueze. Diversificare in cele mai neasteptate forme. E un fel de concurs, cu multi premianti. Creste si opozitia romanilor. Le este recunoscuta autonomia celor doua mitropolii, dar puterea de la Pesta impune restrictii si modificari ale statutelor de functionare. Se napusteste energic si asupra scolilor confesionale, instituind controale severe ale statului si interzicand subventiile din partea Romaniei. Instituie, in acelasi timp, in anul 1885, Asociatia Culturala Ungara "Emke", cu speranta ca in ea sa se topeasca si sa se dizolve cultura tuturor nationalitatilor din Ardeal. Curg apoi, una dupa alta, legi accentuat antiromanesti. Pana si un olandez maghiarizat scoate o lege care ii va purta numele: Trefort. O lege care, in anul 1879, introduce obligatoriu in scoli, limba ungara. La fel va fi si Legea gradinitelor. Si sistemele electorale ii lovesc pe romani. Intr-o tara pe care o vor unitara, Ungaria, sunt inventate doua sisteme electorale. Motivul? Multimea valahilor din Ardeal ar fi stricat confortul unguresc in Parlament! Si-au adus aminte de "cens"-ul roman si au decis: opt florini in Ardeal, patru florini in restul Ungariei! Tot democratie. Democratie ungureasca... O Ungarie care se vrea cu orice pret stat national, indivizibil, dar care este eminamente... stat poliglot! Un stat care, in 1896, sarbatorea cu mare fast, un mileniu de la venirea ungurilor in Panonia. Sa fi fost, asadar, anul 896. Numai ca, tarziu, prin mileniul III, si-au reamintit alt adevar: ca de fapt, venisera cu vreo 5000 de ani inaintea lui Hristos. Poate doar in documentare, spre a-si gasi "vid"-ul unde sa se aseze cu caii lor. Sau, intre timp, s-au tot plimbat pe meridiane si paralele, convingandu-se, in anul de gratie 879, ca in Panonia e cel mai