"Tigrii Asiei", o economie dinamică, o trecere cu succes de la dictatură la democraţie, tehnologie avansată, spaime nucleare de peste graniţă din Coreea de Nord, cam asta se vede din afară cînd vine vorba despre Coreea de Sud. Dar, dinăutru, Coreea de Sud se arată şi mai impresionantă " discretă şi epatantă în acelaşi timp. Dacă ce treci de impactul vizual strivitor al zgîrie-norilor şi ecranelor publicitare uriaşe din Seul şi marile oraşe, Coreea îşi arată o faţă discretă şi delicată ca hîrtia de orez.

Nuanţe culinare

În Coreea a mînca este o artă, un ritual şi un spectacol, atunci cînd este vorba despre o masă tradiţională. În primul rînd trebuie să te aşezi pe podea, la o masă joasă, ca o invitaţie la puţină modestie, în plus, asta creează familiaritate între comeseni. Cînd primele feluri sînt aşezate pe masă, eşti copleşit de o armonie de culori şi nuanţe, totul arată aşa de proaspăt şi de apetisant în vasele de lut ars ori porţelan fin, alături de beţigaşe delicate de orez. Apoi eşti frapat de felul în care este servită mîncarea, fie că eşti la un restaurant tradiţional ori în vizită la o familie coreeană: umbre se mişcă în jurul mesei şi aşază pe nesimţite bolurile cu mîncare, ţinute cu delicateţe în palme, de parcă ar fi cele mai preţioase comori, gesturile sînt reţinute parcă pentru a nu izgoni misterele care se înşiră pe masă. Te uiţi la toate cele de pe masă şi arată aşa de proaspete, în porţii mici, că ai impresia că vin aşa direct din natură, că sînt uşor de pregătit, dar afli că în spate sînt ore lungi de gătit, eforturi laborioase. Cam aşa e totul în Coreea, ai impresia că lucrurile se fac firesc, uşor, cînd, de fapt, în spatele celui mai mărunt lucru sînt planuri bine puse la punct şi o muncă susţinută, fie că e vorba de mîncare sau de noi descoperiri tehnologice. La masă, după primul impact vizual, vine momentul cel mare în care guşti