Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a fost confirmat fără emoţii, prin vot secret, de către parlamentarii europeni pentru al doilea mandat de cinci ani într-unul dintre cele mai importante posturi nu numai din Europa, ci din întreaga lume.

Numirea lui Barroso a fost aprobată cu 382 voturi "pentru", 219 "împotrivă" şi 117 abţineri din cele 718 voturi exprimate. Faptul că Barroso, deşi avea nevoie de o majoritate simplă a voturile exprimate potrivit Tratatului de la Nisa, încă în vigoare, a fost confirmat cu majoritate absolută, îl scuteşte de un al doilea vot în Parlamentul European, când noul Tratat de la Lisabona, care va reforma instituţiile UE, va fi ratificat de toate ţările membre şi va intra în vigoare. Totuşi, Barroso a obţinut acum mai puţine voturi decât la prima sa numire la conducerea CE, din iulie 2004, când a avut 413 voturi "pentru". În schimb, atunci a avut mai multe voturi "împotrivă", 251, dar mai puţin abţineri, doar 44, decât acum.

În iulie, Barroso nu trecuse de votul parlamentarilor europeni. Acum însă era important să obţină confirmarea până la începutul lunii octombrie, când irlandezii organizează al doilea referendum pentru Tratatul de la Lisabona, iar în cazul unul eventual eşec, lui Barroso i s-ar imputa totul, iar parlamentarii i-ar bate obrazul, putându-i cere să plece.

CAPUL ACCIDENTAL AL EUROPEI

Înaintea votului, Barroso trecuse ca prin urechile acului într-o dezbatere în PE, când unii dintre criticii săi i-au reproşat că se mulează prea repede după voinţa marilor state membre al Uniunii, ca Germania, Franţa sau Marea Britanie.

După votul secret de marţi, Barroso a promis să construiască o "puternică Europă a libertăţii şi solidarităţii", să apere piaţa internă euopeană de ameninţările "protecţioniste" şi să coopereze îndeaproape cu PE. Cu