Moartea lui Wolfgang Amadeus Mozart la 5 decembrie 1791, la vârsta de 35 de ani, continuă să preocupe. Speculaţiile au început la numai o săptămână după înmormântare, când un ziar berlinez a lansat ipoteza otrăvirii. S-a insinuat că autorul crimei ar fi fost compozitorul Antonio Salieri (1750–1825), care era în acel moment Kapellmeister-ul curţii imperiale. Mai târziu s-a vorbit despre sifilis, reumatism poliarticular acut, tuberculoză, inflamaţie cerebrală, purpură Henoch-Schoenlein şi trichineloză. (...) Trebuie să spun că am crezut mult timp în veridicitatea ipotezei conflictului dintre Mozart şi Salieri. Mi-a plăcut dintotdeauna opera lui Nikolai Rimsky-Korsakov pe un libret ce reproducea ad litteram un text al lui Alexandr Puşkin pe care-l ştiam din copilărie. Mai târziu am înţeles că Publicitate Mozart şi Salieri au fost doar o singură dată în competiţie: în 1781, când Mozart a încercat să devină profesorul de muzică al prinţesei de Wurttemberg, dar postul a fost ocupat de Salieri. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Moartea lui Wolfgang Amadeus Mozart la 5 decembrie 1791, la vârsta de 35 de ani, continuă să preocupe. Speculaţiile au început la numai o săptămână după înmormântare, când un ziar berlinez a lansat ipoteza otrăvirii. S-a insinuat că autorul crimei ar fi fost compozitorul Antonio Salieri (1750–1825), care era în acel moment Kapellmeister-ul curţii imperiale. Mai târziu s-a vorbit despre sifilis, reumatism poliarticular acut, tuberculoză, inflamaţie cerebrală, purpură Henoch-Schoenlein şi trichineloză. (...) Trebuie să spun că am crezut mult timp în veridicitatea ipotezei conflictului dintre Mozart şi Salieri. Mi-a plăcut dintotdeauna opera lui Nikolai Rimsky-Korsakov pe un libret ce reproducea ad litteram un text al lui Alexandr Puşkin pe care-l ştiam din copilărie. Mai târziu am înţeles că Pub