- Cultural - nr. 380 / 18 Septembrie, 2009 Pentru facerea unor servicii, pentru rezolvarea unor probleme personale sau sociale, exista practica de rasplatire, cuprinsa, eufemistic, sub notiunea de atentie. Vom trece in revista aceste practici, fie ca sunt pretinse, fie ca intra in oferirea subinteleasa. Vom incepe cu substantivul acoperitor al catorva cuvinte care denumesc aceste contributii, unele condamnabile. Atentie, atentii, insusire care consta in orientarea si concentrarea activitatii publice intr-o anumita directie. Interes, grija, preocupare speciala a cuiva pentru ceva. Expresia: In atentia cuiva, reclamand luarea-aminte speciala a cuiva. A da (sau a acorda) atentie (unei probleme), a considera ca important, a pune in centrul preocuparilor. A-i atrage cuiva atentia, a face pe cineva atent. A-i da cuiva atentie, a fi amabil, atent, curtenitor fata de cineva. A-si indrepta atentia, a-si concentra luarea-aminte asupra unui lucru. A fi (sau a sta, a pune etc.) in centrul atentiei cuiva, a fi (sau a sta, a pune etc.) in centrul preocuparilor cuiva. Cu valoare de interjectie, Atentie!, Asculta! Baga de seama!, Ia seama! Atentie, atitudine de bunavointa, de amabilitate; gest, fapta amabila. Un sens concret: dar, cadou; flori, obiecte, etc., oferite cuiva in schimbul unor mici servicii. Varianta atentiune nu e acceptata de norma actuala. A atentiona, a atrage atentia cuiva; a oferi cuiva un dar; a oferi cuiva flori etc., in schimbul unor servicii. Atentionare, faptul de a atentiona si rezultatul ei. Bacsis, bacsisuri, suma de bani data peste plata cuvenita, pentru un serviciu personal, pentru a castiga bunavointa sau protectia cuiva. Cuvantul, ca si practica, sunt de origine turceasca. Candva, se spune, intr-o frizerie era inscriptia "Nu primim bacsis!", cineva punand dupa nu o virgula: Nu, primim bacsis! Iata cum o virgula poate duce la un sens contrar.