Incet-incet, monumentalul l-a sedus din nou pe regizorul Silviu Purcarete si in 2007 acesta a luat in stapanire un spatiu amplu, deschis, asezandu-si universul vizual in aer liber, avand ca fundal natura.
In curtea Abatiei Neumunster, candva o fosta inchisoare, se afla o scena avand ca fundal stânca vechii cetati a Luxemburgului. Aici, actorii pareau sa devina elemente ale naturii, parte din planul maret "regizat" de cineva aflat mai presus de noi toti. "Metamorfozele" (o coproductie Teatrul National "Radu Stanca" din Sibiu, Abatia Neumunster, Teatrul D'Esch-Alzette, Teatrul National din Luxemburg si Compania "Silviu Purcarete" pentru Capitala Culturala Europeana, 2007) reprezenta o adaptare libera dupa versurile lui Ovidiu, traduse in imagini de Silviu Purcarete, in aceasta scena in aer liber, unde se intalneau apa, aerul, focul. Metafore vii ale transformarii, proces in care fiinta umana e prinsa fara sa o stie.
Seara, luminile transformau complet locul: prin poarta baroca imaginata de scenograful Helmut Stürmer (simbol al teatrului, loc al transformarii), ieseau rand pe rand, ca niste fantose albe, reprezentantii unei umanitati oarbe, fiinte prinse intre apa si cer, a carui contemplare e pentru ei prilej de accidente. Muzica lui Vasili Sirli adauga si ea o dimensiune in plus, monumentala, efortul actorilor dublându-se pentru ca aveau si de cantat. Corurile erau ametitoare, parca valea se invârtea cu totul sub impactul lor.
Nu era pentru prima data cand Purcarete arunca in aer nu numai ideea de spatiu teatral, ci, jucandu-se cu personajele mitologice, continua sa-si puna in functiune apetitul pentru parodie, ironia si distanta pe care le folosise si in spectacolele anterioare, de mult mai mici dimensiuni. Cateva momente, unele la limita periculozitatii, cu actorii transformati in adevarati acrobati, tineau spectatorii cu sufletul la gura
