Măndiţa Ciobotaru are 77 de ani şi este plină de energie. Toată ziua are ceva de robotit, prin casă sau prin curte, pe la vecini sau pe malul Pârâului Plopu, la confluenţa cu Trotuşul, unde ea şi alte câteva familii locuiesc. Nu au stat dintotdeauna în buza apei, la nici mai puţin de 30 de metri de mal. Acum cinci ani aveau casele mai sus, cu tot restul lumii de pe strada Plopului, din oraşul băcăuan Dărmăneşti. Sursa: Oana DanSursa: Oana DanSursa: Oana DanSursa: Oana DanSursa: Oana DanSursa: Oana DanSursa: Oana DanSursa: Oana Dan
1 /. „A venit apa şi ne-a luat tot, am stat o vreme în căminul cultural din cartier, a fost tare greu”, povesteşte aceasta. Măndiţa este româncă şi trăieşte de peste 50 de ani printre romi. Acum este liderul micii comunităţi mutată mai la vale faţă de restul cartierulului, de către primărie. La început s-au simţit izolaţi aici, li s-a părut ca o pedeapsă să fie rupţi de ceilalţi. În timp, însă, s-au obişnuit şi a început să le placă. Acum au case, şi-au făcut garduri, au început să cultive pământul din grădină cu cartofi, sfeclă, roşii şi şi-au pus televiziune prin satelit. Asta după ce şi-au tras curent electric, legal.
„De la ultima mea vizită aici progresele sunt vizibile, comunitatea este mult mai bine organizată şi închegată, copiii merg la şcoală şi lucrurile au evoluat mult”, spune Ciprian Necula, coordonator de proiecte în cadrul programului guvernamental Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă (SPER), unul dintre cei care au creat premisele unei vieţi noi, mai bune, pentru cele câteva familii de aici. El s-a luptat cu administraţia locală pentru a face rost de locuri de case pentru romi. Acum încearcă să rezolve o hibă din contract. Deşi au terenurile concesionate de la primărie, romii sunt proprietari atâta timp cât casa stă în picioare. „Dacă vine o inundaţie şi le distruge casele, iar rămân pe drumuri”, ex
