- Cultural - nr. 380 / 18 Septembrie, 2009 Sfantul Vasile e una dintre cele mai mari figuri ale crestinatatii. Sfantul Vasile cel Mare s-a nascut in 329 sau 330; este una din figurile cele mai stralucitoare ale secolului al patrulea. Pentru toti, spune sfantul Grigore de Nazianz, a fost un fel de lege a virtutii; "A fost un barbat nobil si mai presus de trup chiar inainte de a se muta din aceasta viata". Sufletul tanarului Vasile, inca din copilarie, a fost format de Macrina, bunica lui, si Emilia, mama sa. Apoi a urmat tatal sau, profesorul de retorica, "profesorul obstesc al virtutii", care i-a predat intreg ciclul stiintelor si a fost exercitat in evlavie sau, mai pe scurt, prin invataturi elementare, a fost impins spre desavarsirea ce avea sa urmeze. Dupa terminarea instructiei din casa parinteasca, Vasile si-a continuat studiile la scolile din Cezareea. Din Cezareea s-a dus la Constantinopole, capitala Orientului, renumita pentru cei mai desavarsiti oratori si filozofi, de la care Vasile, in scurta vreme, si-a insusit cele mai de seama invataturi, datorita agerimii si talentului sau. De la Constantinopole a fost trimis de Dumnezeu si manat de strasnica lui sete de stiinta la Atena. Dupa o sedere de patru-cinci ani in Atena, in 356, sfantul Vasile si sfantul Grigore s-au hotarat sa se intoarca in patrie. Intors acasa, sfantul Vasile n-a mai gasit in viata pe Macrina, bunica sa, si pe tatal sau, ci numai pe mama sa, pe Emilia, pe Macrina, sora lui cea mai mare, care in urma mortii logodnicului ei se hotarase sa se consacre vietii duhovnicesti, si pe Petru, fratele cel mai mic, pentru ca fratele sau Naucratie se calugarise, iar cele patru surori se maritasera. Si dupa cum spune sfantul Grigore din Nazianz, Vasile a fost retinut in Cezareea, pentru ca locuitorii orasului il considerau ca un al doilea intemeietor si protector al cetatii. A fost profesor de retorica