Slujbele, bisericuţa veche şi muzeul atrag an de an zeci de credincioşi la Sfânta Mânăstire Clocociov. Aceştia sunt primiţi cu bunătăţi de călugăriţe. Mânăstirea Clocociov este situată în partea de sud a oraşului Slatina, într-un cadru pitoresc, ce se deschide spre râul Olt. Lăcaşul de cult este cunoscut documentar din veacul al XVI-lea, din vremea lui Neagoe Basarab. O etapă importantă în trecutul monumentului este marcată de domnia lui Mihai Viteazul. Din documente se ştie că acesta a reclădit monumentul şi l-a înzestrat cu noi proprietăţi. În primele decenii ale veacului al XVII-lea, cutremurul din 1628 dar şi nişte incendii au distrus cărţile şi o parte din avere. Toate acestea au determinat o nouă şi substanţială refacere în timpul lui Matei Basarab.

Biserica, cea mai importantă clădire

Biserica ocupă centrul incintei. Lăcaşul de cult este din zid, în plan triconic, interiorul curpinzând altarul, naosul şi pronaosul. Pictura este nouă, din 1937. A fost executată de pictorul Nicolae Pană. Cu toate restaurările din 1846 şi 1862, în pronaos se păstrează din vechea pictură tabloul votiv, cu portretele ctitorilor şi ale descendenţilor săi direcţi.

În incinta mânăstirii se regăseşte, de asemenea, şi un muzeu care deţine o importantă colecţie de artă veche românească. Colecţia cuprinde icoane, piese de artă decorativă îndeosebi argintării, broderii, ţesături şi sculpturi în lemn şi cărţi cu ilustraţii gravate în lemn. „Reprezentative sunt patru icoane: Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului şi Pruncul, Sfântul Nicolae şi Adormirea Maicii Domnului. Icoanele sun provenit din biserica Sâmbureşti – Olt şi lucrate în atelierele domneşti din Târgovişte. Datează din anii 1647-1649“, spune sora Teodosia.

Cele 40 de vieţuitoare care trăiesc la Mânăstirea Clocociov se ocupă, pe lângă activităţile obişnuite, şi de brodat, pictat şi t