De la credite la mâncare, haine şi abonamentul la telefon - toate s-au scumpit din cauza deprecierii monedei naţionale, primul semn că România nu avea unde să fugă de criză.
În septembrie 2008, când guvernul nega cu insistenţă că România va fi afectată de criza economică internaţională, românii nu l-au crezut. Şi asta deoarece simţeau deja pe pielea lor primele efecte ale turbulenţelor financiare: deprecierea leului şi stoparea creditării.
De la un curs mediu de 3,5 lei/ euro la începutul lunii septembrie 2008, moneda naţională se depreciase deja până la 3,7 lei/euro la finele aceleiaşi luni, pentru ca, în octombrie, să atingă valori de 3,8- 3,9 lei/euro. Ce a însemnat această depreciere pentru populaţie? Scumpirea vieţii: rate mai mari la bancă, ce creşteau ca din apă, abonamente mai scumpe la telefon, cablu şi TV, preţuri mai mari la mâncare şi băutură, majoritatea fiind importate din afară şi dependente de raportul leu - euro.
Casele ieftinite de criză rămân scumpe în lei
În plus, bucuria spargerii bulei imobiliare a rămas o simplă himeră. Chiar dacă preţurile pentru vânzarea locuinţelor, afişate în marea lor majoritate în euro, au scăzut cu 30%-40%, ieftinirile abia s-au simţit, în condiţiile în care cea mai mare parte dintre români au veniturile în lei. Deprecierea leului cu circa 20% într-un singur an s-a suprapus şi peste reducerile de salarii, sute de mii de concedieri şi tăierea pe scară largă a bonusurilor şi altor beneficii, făcând viaţa românilor şi mai grea.
Un mare hop pe care l-a avut de înfruntat moneda naţională în octombrie anul trecut a fost atacul speculativ al unor bănci străine, care au vrut să-şi acopere pierderile câştigând din căderea leului. Pariurile pe care le-au făcut nu au putut fi câştigate, deoarece Banca Naţională a României (BNR) a intervenit şi a lăsat piaţa monetară in
