Bucureştiul, un oraş al cărui farmec se pierde în haosul arhitectural, desfigurat fiind de clădirile de beton ale regimului comunist, apoi de coloşii de sticlă pe model occidental, îşi redescoperă istoria, sărbătorind cei 550 de ani de la înfiinţare şi afişând dorinţa de a-şi prezerva patrimoniul arhitectural grav ameninţat, relatează AFP într-un reportaj. Agenţia France Press trece în revistă problemele unui oraş afectat de megalomania comunistă, dar mai ales de cupiditatea capitalistă: clădiri de beton, reminescenţe ale totalitarismului, se însoţesc cu giganţii de sticlă şi metal ai unui capitalism agresiv.
" Prioritatea noastră este să restaurăm monumentele istorice şi să ne opunem celor care vor să distrugă capitala ", este citată declaraţia de joi a ministrului Culturii, Theodor Paleologu. Potrivit ministrului, românii sunt conştienţi de faptul că trebuie să îşi salveze moştenirea, care reprezintă "o problemă de viaţă şi moarte" pentru Bucureşti şi cele două milioane de locuitori ai săi.
Bucureştean prin adopţie, Nicuşor Dan şi-a abandonat cariera de matematician pentru a fonda asociaţia "Salvaţi Bucureştiul". " Am simţit că identitatea mea este agresată ", a declarat acesta pentru AFP, enumerând clădirile cu arhitectură unică lăsate pradă ruinei ori demolate fără sens, pentru a face loc clădirilor înalte, în contradicţie cu armonia unor colţuri din oraş.
" Bucureştii au încă 20.000 de case de la începutul secolului XX, care au farmec şi care riscă să fie distruse ", a precizat acesta. Lacune legislative, birocraţie, corupţie şi aviditate, toate acestea formează un cocktail mortal pentru oraşul odinioară supranumit "Parisul Balcanilor", notează AFP.
Potrivit arhitectului Ştefan Mănciulescu, emigrat în Franţa în 1980, " distrugerile de după 1990 sunt mai grave decât toate cele din perioada comunistă
