Acum vreo trei ani şi ceva abia începusem să ţin rubrica de faţă. Când aveam de făcut deplasări mai lungi în provincie pentru vreun reportaj, lăsam întotdeuna, conştiincios, material pentru "sexul de duminică".

Aşa s-a întâmplat şi într-o săptămână când am făcut o deplasare de patru zile, la Cluj. Aveam de făcut ceva cu nişte castele părăsite, dacă mai ţin bine minte şi ziua mă tot învârteam prin sate din jurul fostului oraş tricolor al lui Gheorghe Funar. Seara, când scăpam de treburi, băteam cârciumile de pe malul Someşului, unde turnam în mine beri şi pălăvrăgeam cu localnici deveniţi amici de ocazie. Primele seri s-au încheiat apoteotic, pe fond de pileală, într-un fel de club care ţinea deschis până târziu şi unde se produceau variate trupe de rock locale. în ultima zi de stat la Cluj nu am mai avut cine ştie ce de lucru, aşa că am ieşit în oraş ceva mai devreme. Mă gândeam că a doua zi o să o pornesc spre Bucureşti şi nu beneficiasem de nici o frumuseţe locală, ardelenească. Am început traseul de adio dintr-o cârciumă destul de ieftină, frecventată în general de studenţi. La o masă unde stăteau mai multe fete şi băieţi am recunoscut doi indivizi cu care mai socializasem anterior, aşa că m-am lipit de ei. Erau masteranzi la Litere şi puteai să discuţi cu ei pe teme variate, de la muzici până la politică. Am remarcat imediat că la masă cu noi mai era o brunetă înăltuţă, cu ochi verzi şi sâni mari, de vreo douăzeci şi ceva de ani. Mi-a plăcut că avea o privire vioaie şi m-am decis să încerc să mă dau la ea. Din vorbă în vorbă am aflat că o cheamă Sanda, e pe jumătate unguroaică şi a terminat jurnalistica. Era de loc din Beiuş, dar rămăsese la Cluj după studii şi căuta ceva de lucru. I-am cumpărat o bere şi în vacarmul general din cârciumă încercam să-i zbier în urechi mari înţelepciuni. Nu ştiu dacă auzea ceva, dar dădea din cap înţelegătoare. I-a