Nu există staţie de autobuz, nu există peron de gară, nu există piaţă de zarzavat în care să nu existe şi o tarabă cu presă etalată pe ea. Asta este o stare favorabilă, fiindcă românul are ce citi, dar partea proastă este alta: că nu există ziar sau revistă unde cineva să nu-şi dea cu părerea în privinţa regimului alimentar.

Toate grasele, toţi slăbănogii sau burtoşii şi-au lipit pe frunte abţibilduri de nutriţionist şi îşi dau cu părerea despre ce să pui în farfurie. Lucru grav, la pătrat, fiindcă din mâncare se pot naşte cele mai nenorocite boli. Cred că a fi nutriţionist este o ştiinţă, dacă nu cumva chiar o artă, şi ea presupune temeinice reazeme ştiinţifice. Iată câteva consideraţiuni despre regimul alimentar al bolnavului de diabet şi al omului sănătos, expuse de Mihaela Ionescu, medic primar la Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice N. Paulescu Bucureşti.

Terapia bolnavului de diabet cuprinde trei componente: un regim alimentar potrivit bolii, plus medicamente, plus mişcare şi efort fizic. Omul se află în vârful piramidei trofice. Există pământul ca fundaţie de bază, pe el se aşază regnul vegetal ce constituie hrană pentru animale. Multe dintre animale sunt atacate şi devorate de alte animale numite prădători. Ei bine, din toată această asociere pământ, regn vegetal, animale, omul îşi alege hrana. Dar nu totdeauna ceea ce ne place este şi sănătos. Oamenii sunt omnivori, adică prevăzuţi să mănânce de toate, pentru ca organismul să funcţioneze normal.

Nu există deosebiri mari între regimul alimentar pentru diabetic şi regimul pentru omul sănătos. Diferenţa este că bolnavul de diabet trebuie să înlocuiască hidraţii de carbon cu alimente mai sărace în zaharuri şi cu alimente care eliberează hidraţi de carbon progresiv şi nu brusc. Iată lista de interdicţii pentru bolnavul de diabet. Acestuia i se interzic, în pri