Cei mai mulţi străini ajunşi în România vor să ne înveţe şi limba. Aşa au ajuns cursurile de română să deţină 10% din totalul pieţei de limbi străine, clasându-se pe poziţia secundă, după engleză. Drept este să spunem că engleza conduce detaşat, limba Regatului Unit fiind căutată de 80% din totalul clienţilor firmelor de profil. Cursurile de română depăşesc însă de departe, limbi de circulaţie internaţională precum franceza, germana şi spaniola. &bdqu
Cei mai mulţi străini ajunşi în România vor să ne înveţe şi limba. Aşa au ajuns cursurile de română să deţină 10% din totalul pieţei de limbi străine, clasându-se pe poziţia secundă, după engleză.
Drept este să spunem că engleza conduce detaşat, limba Regatului Unit fiind căutată de 80% din totalul clienţilor firmelor de profil. Cursurile de română depăşesc însă de departe, limbi de circulaţie internaţională precum franceza, germana şi spaniola.
„Există diferenţe majore între cursurile obişnuite de limbi străine şi cele de română“, spune Mihaela Roxana Cârţu, directoarea International English School (IES), instituţie care, în ciuda numelui, lucrează cu un număr mare de expaţi dornici să înveţe limba ţării în care au ajuns. Întrucât „se adresează cetăţenilor străini care s-au mutat în România, care vor lucra aici o perioadă mai mare de timp şi care de obicei sunt pe poziţii de top-management sau deţin funcţii în departamente-cheie“, cursurile acestea sunt, în general, de tipul „one-to-one, grupă cu o singură persoană, cu orar foarte flexibil, întrucât cursantul solicită şi primeşte exact orarul şi frecvenţa pe care le doreşte. Vorbim despre clienţi de top şi despre pretenţii pe măsură“.
Modelul IES este aplicat de majoritatea firmelor din breaslă, multe dintre ele oferind, în paralel, şi cursuri în format „clasic“, cu grupe alcătuite din circa zece cursanţi şi, prin urmare, mai ieftine.