A fost altfel decât la un concert obişnuit. Pentru că spectacolul oferit duminică seara la Piaţa Presei Libere era unul pentru toţi cei ce n-au avut ocazia să-l vadă pe Michael pe scenă. Pentru cei care-i aşteptau revenirea. Pentru cei care nu şi-au permis un bilet la unul dintre cele două concerte ale lui în România. Pentru cei care nu l-au cunoscut. Pentru cei, mulţi chiar, care abia l-au descoperit.
A FOST SEARA LOR
A fost acces liber pentru adolescenţi, pentru copiii de şcoală, pentru ţânci, toţi cu veleităţi de dansatori, ba chiar cu câte un zuluf rebel pe frunte, cu ochelari de soare în plină noapte, cu o mănuşă albă cu paiete sau pantofi negri din lac, pălărie a la Michael, costum negru cu epoleţi auriţi sau nu.... A fost seara lor, oferită de Jurnalul Naţional şi Nova Music, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1, Music Channel şi Radio România. Seara în care fosta Casa Scînteii, actuala Casa Presei Libere, o clădire în stil sovietic, al cărei merit a fost acela de a fi suficient de înaltă de şi albă pentru a putea fi transformată în "ecran", a "ascultat" muzica celui care a reuşit, cu "We are the world", să treacă dincolo de Cortina de Fier, fiind difuzat chiar de televiziunea română ceauşistă.
SFIDARE DE SEPTEMBRIE
A fost intrare liberă, a fost gratis, cel puţin 2.000 de suflete au încălzit o seară rece de septembrie într-o zonă obişnuită cu vedete ale diverselor redacţii înghesuite în Casa Presei, cu veşnica lipsă a locurilor de parcare, cu maidanezi cercelaţi sau nu, cu stoluri de porumbei mereu înfometaţi, cu cerşetori aciuiţi pe lângă oamenii despre care îşi imaginează că fac averi din vorbe, cu seri cu lilieci.... Am văzut copii dansând. Am văzut mlădiţe unduindu-se pe ritmul muzicii, la numai 4-5 anişori.
Am văzut "Michaeli" de tot soiul, unii dintre ei chiar talentaţi, cu ore lungi de exerciţiu în faţa
