Creşterea contribuţiilor sociale a determinat multe firme să-şi disponibilizeze, oficial, o parte din angajaţi, dar să continue colaborarea cu aceştia fără forme legale. Sursa: Reuters
Munca la negru s-a dublat pe fondul crizei, spun reprezentanţii asociaţiilor patronale. Asta pentru că multe firme au disponibilizat, oficial, zeci de angajaţi, dar au continuat să colaboreze cu o parte dintre aceştia. Societăţile au scăpat astfel de plata contribuţiilor sociale (CAS), care reprezintă, din luna februarie a acestui an, 41, 3% din fondul salarial, faţă de 38%, în 2008.
Majorarea acestei cote nu a adus mai mulţi bani la buget, ba dimpotrivă. O parte dintre cei care apar în statistici ca şomeri beneficiază de ajutor de la stat, dar activează în economia neagră, unde se aplică principiul „banii în mână”.
Lege incompletă şi rigidă
În statistici însă, numărul lucrătorilor la negru e nesemnificativ şi în scădere în ultimii ani. Din 2001 şi până în prezent, autorităţile statului au reuşit să descopere doar circa 133.000 de persoane care munceau fără a avea contract de muncă, potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii.
La nivelul Uniunii Europene (UE), România stă destul de bine, potrivit celui mai recent studiu al Comisiei Europene (CE) din 2007, cu doar 4% din populaţie angrenată în astfel de activităţi ilegale, ceea ce ne plasează pe locul 9. Cifra scăzută, care i-a mirat pe europeni, poate fi explicată şi prin faptul că, spre deosebire de noi, statele UE consideră muncă la negru şi alte forme de evaziune fiscală, cum ar fi plata unei părţi din activitatea angajatului sau a orelor suplimentare „în plic”. Acestea sunt practici inexistente în legislaţia românească, pe baza căreia fac controale angajaţii de la Inspecţia Muncii.
În plus, nici controalele nu se pot desfăşura normal. În lipsa unui sp
