„Iubitorii de animale“ îşi pot asigura uşor un venit dacă adăpostesc câini comunitari. În conturile lor sunt livrate donaţii ce nu pot fi controlate. În singura capitală europeană invadată de câini vagabonzi, asociaţiile pentru protecţia animalelor pot scoate un profit bun din încarcerarea lor. Câini vagabonzi lihniţi de foame şi plini de căpuşe roiesc în jurul blocurilor din fiecare sector al Capitalei. Locuitorii comunelor ce împrejmuiesc Bucureştiul nu-şi castrează câinii, lucru ce determină proliferarea numărului de maidanezi din oraş.

Statul a interzis prin lege uciderea lor, dar nu sancţionează primarii care uită să-şi implementeze în „ogradă“ un program de castrare şi de sterilizare a câinilor vagabonzi.

Într-un decor ca acesta, ideea unui nou plan de afaceri nu întârzie să apară. Culegi câini de pe străzi, îi bagi în spatele gratiilor unor ţarcuri rudimentare şi îţi faci o fundaţie care să-ţi faciliteze obţinerea unor fonduri de la autorităţi sau din donaţii.

În cele din urmă, după ceva eforturi, în spatele imaginii de salvator şi de iubitor al animalelor, încep să-ţi curgă într-un cont banii viraţi pentru hrănirea şi pentru îngrijirea maidanezilor. Dar câinii aceştia sălbatici pot răbda de foame, sunt obişnuiţi. Aşa că de ce să nu profiţi şi să nu-ţi faci uşor-uşor o casă pentru tine?

Când iubitorii de animale nu se înţeleg la bani

Unul dintre cele mai mari adăposturi pentru câini din Bucureşti se află în comuna Fundulea şi este administrat de Georgiana Văduvă, prin intermediul fundaţiei pe care a înfiinţat-o, „Câinii Străzii“.

Ea plăteşte lunar 2.000 de lei doar pentru închirierea terenului pe suprafaţa căruia sunt închişi în ţarcuri circa 300 de câini, la care se adaugă costurile pentru hrana şi pentru îngrijirea animalelor. „Îmi este foarte greu, iar oamenii care au mai