În urma Adunării Generale a magistraţilor de la Instanţa Supremă, cu majoritate de voturi, judecătorii au decis continuarea protestelor. Conform Reţelei Naţionale a Adunărilor Generale ale Judecătorilor, 60 de instanţe au cerut demisia ministrului, pentru incapacitatea acestuia de a gestiona problemele din Justiţie

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, în Adunarea Generală convocată luni, continuarea protestelor începute în iulie, această instanţă urmând să facă publică, în scurt timp, forma de protest pe care o vor adopta.

Magistraţii au discutat inclusiv dacă acceptă sau nu să participe la constituirea Biroului Electoral Central. Judecătorii de la Curtea Supremă se află în cea de a patra săptămână de protest.

În prezent Curte Supremă este condusă de un preşedinte interimar, în persoana actualului vecepreşedinte al Curţii Supreme, magistrat Lidia Bărbulescu.

Poziţia oficială

Într-un comunicat, magistraţii Curţii Supremă precizează: "Nu problemele privind salarizarea constituie obiectul principal al demersului judecătorilor, aspectele privind statutul material al magistraţilor fiind importante, pentru că ţin de statutul general al magistraţilor, de asigurarea independenţei lor, însă protestul nu se rezumă la acest aspect, ci are în vedere aspecte de fond cum sunt: subfinanţarea cronică a sistemului judiciar, subdimensionarea schemei de personal la toate instanţele şi parchetele, ceea ce conduce la o grevare extraordinară a activităţii magistraţilor, cu consecinţe grave asupra actului de justiţie, uitându-se în mod deliberat că justiţia este singura dintre cele trei puteri care aduce un aport bugetar considerabil constând în taxe de timbru, timbru judiciar, cheltuieli judiciare, taxe de la Registrul Comerţului şi multe altele. În loc ca aceste resurse să fie destinate