Şansele la obţinerea comisarului pentru Agricultură scad către zero. În timp ce şansele României la obţinerea unui post de comisar pentru Agricultură scad până aproape de zero, liderii de la Bucureşti dau dovadă de o rigiditate greu de înţeles. Susţinerea lui Dacian Cioloş a devenit un adevărat fetiş. Săptămâna trecută, la TVR, preşedintele Băsescu nici nu a vrut să audă de vreo alternativă.

Cu toate acestea, guvernul Boc - cel care, oficial, cel puţin, trebuie să numească pretendentul - primeşte tot mai multe semnale cum că ar fi bine să dea dovadă de flexibilitate. În cadrul „Interviurilor 2+1“ din ziarul „Adevărul“, ministrul român pentru afaceri europene, Vasile Puşcaş, a sugerat o candidatură românească multiplă, pentru a avea spaţiu de manevră în cazul pierderii Agriculturii.

Aflat în vizită în România, comisarul european Leonard Orban a spus, la rândul lui, că prezentarea unei singure candidaturi nu ar fi cea mai nimerită strategie. Un asemenea semnal trebuia să le dea de gândit celor care vor lua decizia în România – în general, comisarii nu vorbesc de capul lor. Mai mult, tot în timpul prezenţei comisarului Orban în România, agenţiile de presă furnizau, citând „surse din Comisia Europeană“, o ştire care o spunea pe şleau: România nu are nicio şansă să prindă portofoliul Agriculturii.

O ştire din îndepărtata Irlandă ar trebui şi ea să ne dea serios de gândit. Asociaţia Fermierilor Irlandezi, o organizaţie care grupează peste 85.000 de ferme, a cerut guvernului de la Dublin să faca lobby pentru ca viitorul portofoliu al agriculturii să revină Irlandei. Iar la acţiune s-a raliat şi principalul partid irlandez de opoziţie. Jose Manuel Barroso va lua aminte la această cerere pentru că pe 2 octombrie va avea loc în Irlanda cel de-al doilea referendum pentru Tratatul de la Lisabona. Evident, preşedintele Comisiei nu are vre