Tânărul scrie poezie de doi ani, iar vineri va lansa primul volum împreună cu trei prieteni. Profil:
Născut. 25 aprilie 1992, Oradea.
Studii. Colegiul Naţional Mihai Eminescu.
Familie. Singur la părinţi.
Andrei este un adolescent dinamic, cu multe hobby-uri. Jocurile copilăriei le-a combinat mai întâi cu dansul sportiv. „Mi-a plăcut foarte mult dansul sportiv de performanţă şi m-a ajutat enorm tot ce am învăţat în cei trei ani”, povesteşte el. A întrerupt pentru că nu putea face faţă numărului mare de concursuri şi exigenţelor şcolare. A urmat apoi calculatorul şi jocurile electronice. „De vreo trei ani nu mai joc nimic ca să nu mai cad în plasa aceea”, explică el, amintindu-şi că jocurile îl captivau atât de mult încât stătea lipit de monitor şi tastatură ore întregi. Acum îl ţin la calculator doar discuţiile online.
Poezia, un alt univers
„Eu sunt capricios de felul meu. Cred că şi de aceea am ales poezia. Este la fel de instabilă şi le include pe toate”, explică Andrei. Scrie poezie de doi ani. În clasa a IX-a a fost invitat la cenaclul de poezie Sala 07, care funcţionează la Colegiul Emanuil Gojdu. A mers de curiozitate, iar apoi şi-a propus să încerce să scrie şi el. „Ne bazăm pe ideea că se poate face poezie din orice. În timp am aflat ce se poate, ce nu, care forme de exprimare mi se potrivesc”, povesteşte el. Îl inspiră natura, plimbările, discuţiile cu prietenii, dar şi strada sau locurile mai ciudate pe care le vede. „Scriem pe teme alese de noi sau pe ce ne inspiră în momentul respectiv. Scriu de fiecare dată ce simt”, explică adolescentul.
„Jamais vu sau la prima bere cu tata”
Împreună cu câţiva prieteni din cenaclu, Andrei a dat piept cu poeţii consacraţi care frecventează cenaclul de la Biblioteca Gheorghe Şincai. „Am citit din creaţiile noastre acolo.
