După încheierea primei evaluări a board-ului FMI privind evoluţia economică din România în cadrul acordului stand-by, programul economic agreat iniţial a fost revizuit. Astfel, autorităţile trebuie să reducă masiv cheltuielile publice, dar să le menţină pe cele de investiţii şi pe cele privind protecţia socială.
Potrivit directorului prim-adjunct al FMI, John Lipsky, ţintele fiscale au fost ajustate corect de Guvernul de la Bucureşti, pentru a uşura efectul scăderii veniturilor la buget şi pentru a evita o presiune suplimentară asupra cererii interne. Însă evoluţia economică negativă impune măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor.
"Programul revizuit se concentrează pe măsuri ce trebuie să asigure o reducere continuă a cheltuielilor, simultan cu menţinerea cheltuielilor de capital şi a celor cu protecţia socială", a spus Lipsky. Oficialul a reamintit că autorităţile sunt obligate să aplice măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor.
"Aceste economii au însă nevoie de reforme suplimentare, pentru a întări controlul asupra zonelor cu cel mai mare risc de derapaj fiscal - incluzând aici angajamentele asumate, reforma pensiilor, datoriile neprevăzute şi entităţile publice descentralizate. Aceste reforme sunt cruciale", a spus Lipsky.
Potrivit acestuia, politica de ţintire a inflaţiei şi cursul de schimb flexibil au amortizat impactul crizei economice, venind în sprijinul politicii monetare. În plus, îmbunătăţirea stabilităţii pieţelor financiare şi dezinflaţia mai pot oferi o gură de oxigen, dar este nevoie în continuare de precauţie, având în vedere ratele încă ridicate ale inflaţiei şi vulnerabilitatea constantă la presiunile externe.
"Politicile fiscale sunt în continuare cele potrivite pentru a contracara provocările aduse de criza economică, fiind necesară vigilenţă suplimentară pentru a răspunde oricărui semn de stress în s
