Cheltuielile publice cu salariile au reprezentat cel mai mare exces al autorităţilor din România, acestea crescând în ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB, iar în urma reformelor din sistemul salarizării ponderea ar putea să scadă la 7% din PIB, potrivit reprezentantului FMI, Jeffrey Franks. "Pentru a face situaţia fiscală mai sustenabilă pe termen mediu, guvernul a fost foarte dornic să anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice care a avut loc în ultimii ani, cel mai
Cheltuielile publice cu salariile au reprezentat cel mai mare exces al autorităţilor din România, acestea crescând în ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB, iar în urma reformelor din sistemul salarizării ponderea ar putea să scadă la 7% din PIB, potrivit reprezentantului FMI, Jeffrey Franks.
"Pentru a face situaţia fiscală mai sustenabilă pe termen mediu, guvernul a fost foarte dornic să anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice care a avut loc în ultimii ani, cel mai mare fiind în salariile din sectorul bugetar, care au crescut de la sub 6% din PIB acum câţiva ani la 9,5% din PIB", a declarat şeful delegaţiei FMI în România, care a participat la negocierea acordului stand-by, Jeffrey Franks.
El a amintit că autorităţile române au în vedere o serie de planuri pentru a schimba sistemul de salarizare din sectorul public, dar şi pentru reducerea numărului funcţionarilor publici, astfel încât cheltuielile salariale să se reducă gradul către 7% din PIB.
Board-ul FMI a aprobat a doua tranşă de împrumut pentru România, de 1,7 miliarde DST (circa 1,85 miliarde euro), odată cu prima revizuire a acordului stand-by încheiat în luna mai.
Presiunile pe moneda naţională au scăzut considerabil
"În primele luni ale programului, cea mai mare realizare a a fost stabilizarea situaţiei financiare. Ratele de dobândă din România au scăzut, iar prima de risc pe pieţ
