Magistraţii Curţii Supreme au decis, ieri, să se alăture colegilor lor de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel şi să continue protestele începute cu aproape o lună în urmă. Sursa: Codrin Prisecaru

Urmând modelul lansat la finele lunii trecute de asociaţiile generale ale magistraţilor din ţară, şi judecătorii celei mai importante instanţe din România s-au răzgândit în privinţa revendicărilor: nu mai vor creşteri salariale, nu mai vor sporuri exorbitante (care, oricum, au fost introduse în proiectul legii unice de salarizare), ci denunţă subfinanţarea sistemului şi cer demisia ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu.

În replică, ministrul a anunţat că va cere executivului excluderea judecătorilor din procesul de înscriere a firmelor la Registrul Comerţului. Motivul: peste 17.200 de dosare, din care mai mult de o treime în Capitală, sunt blocate pe rolul acestei instituţii din cauza protestelor.

Pe de altă parte, acesta i-a avertizat pe magistraţi că se va mai gândi în privinţa plăţii salariilor acestora pentru ultima lună, pe care o consideră ‚‚risipă pe bani publici’’, atâta vreme cât milioane de cauze au fost afectate de greva mascată a ‚‚robelor’’. Cât despre semnarea unui Pact - cerută de reprezentaţii asociaţiilor profesionale din justiţie - acesta ar putea fi parafat de guvern doar în cazul în care judecătorii îşi vor relua activitatea.

„Justiţia, o putere fără niciun control”

Concret, Curtea Supremă şi-a motivat decizia de ieri prin „inechitatea” unui act normativ adoptat anul acesta, care transferă autorităţilor locale „aportul bugetar considerabil adus de instanţe prin încasarea de taxe de timbru judiciar, de taxe la Registrul Comerţului, dar şi prin cheltuieli judiciare plătite de justiţiabili”.

„Judecătorii sunt conştienţi de importanţa relaţiei cu justiţiabilii, în sensul că p