- Comentariu - nr. 382 / 22 Septembrie, 2009 Despre colectionarii germani, firmele germane si alte variatiuni pe tema data s-a tot scris, inclusiv in ziarul acesta. Periodic, insa, "colectionarii" ies la iveala si ne obliga sa revenim asupra subiectului pe care vi l-au prezentat in anii trecuti si cei de la politie, daca nu ne inselam. Pe scurt, "colectionarul german" nu exista, cum nu exista nici "firma germana" dispusa sa dea zeci de mii de euro pe masina dumneavoastra de cusut de pe vremea bunicii. Cu un tupeu de remarcat, cei care au masina de vandut lipesc anunturile de cumparare pe chioscurile de ziare, in statiile de autobuz, pe stalpii de iluminat sau pe cutia contorului dumneavoastra de gaz, pe mobilierul stradal, si nu numai, fara teama de politisti (fie ei si comunitari) sau de populatie. Cum functioneaza afacerea? Amatorul de chilipiruri este tentat de cei 20.000 _ 25.000 de euro anuntati direct ca pret (ca un adevarat "comerciant", "colectionarul" va spune cat ofera !) si suna la numarul de mobil, care este de regula de cartela, pentru a asigura anonimatul. La telefon, detinatorul de masina de cusut este imbiat de "cumparator", care cauta o a doua masina de cusut! Vanzatorul este indreptat catre mica publicitate, acolo unde apare, la momentul oportun, o masina de vanzare sau direct catre alt numar de telefon, al complicelui. Foarte fericit, detinatorul primei masini urmeaza sa plateasca si pana la 2.000 de euro complicelui pe cea de-a doua masina, socotind ca isi va scoate parleala dupa ce va incasa pe ea alte 20.000-25.000 de euro, dar, dupa ce va cumpara masina de la acolit, va avea surpriza sa constate ca la telefoane nu mai raspunde nimeni si ca el va ramane ca in bancurile de la Radio Erevan, nu vanzand o masina de cusut, ci cumparand inca una! Pacaleala nu este una tipica Targu-Muresului, este suficient sa dati o cautare pe internet si veti vedea