Gabriel Torje povesteşte cum a adus bucuria în sufletele dinamoviştilor cu acel lob splendid: "Am trăit periculos, am ratat din doi metri, apoi am marcat!"

- Gabi, ai ratat cu poarta goală, apoi ai marcat un gol splendid. Cum a fost?

- De la agonie la extaz este doar un fir de aţă, aşa a fost să fie, să ratez incredibil, apoi să înscriu spectaculos. Sînt bucuros că s-a terminat cu bine şi am luat cele trei puncte. La gol am fost la locul potrivit, am dat din instinct. Am gîndit repede. Dacă făceam preluare, nu mai aveam timp să dau la poartă, aşa că am dat din prima şi mi-a ieşit perfect.

- Ce a însemnat pentru tine să fii căpitanul lui Dinamo la 19 ani?

- O responsabilitate mult mai mare, o mîndrie să porţi banderola de căpitan al lui Dinamo, cu atît mai mult la o vîrstă fragedă. Chiar dacă am fost doar de conjunctură, m-a făcut să mă simt mai motivat, mai matur.

- De ce de conjuctură, nu mai speri să fii căpitan?

- Marius este căpitan, dar el a fost accidentat. S-a făcut prea mare tam-tam cu banderola! Probabil se va da la fiecare jucător, dar mai tîrziu, cine ştie?, poate o voi lua din nou.

- Aţi bătut Unirea abia la a şaptea confruntare, a fost vorba de un complex pînă acum?

- Nu cred, doar că ei au fost mai pragmatici, iar noi nu am avut şansă. Au zis că nu meritam victoria acum? Credeţi că ei au meritat să învingă în toate meciurile? Contează cine o bagă în poartă, atît!

- Ai trăit evenimente grele la Dinamo, ai fost hulit de fani, apoi s-a întîmplat acea nenorocire cu tatăl tău. Ai reuşit să treci peste?

- Nu mă mai gîndesc la ce a fost, acum a ieşit soarele pe strada mea şi vreau să trăiesc clipa.

"Ne dorim să nu mai facem paşi greşiţi cu echipele mici, pentru că aşa putem pierde un campionat. Acest tip de formaţii se ambiţionează şi joacă tare, de