Marţi, 22 septembrie, Ora 05.20 , Taina (cu accent pe al doilea „a“) - am mai amintit eu de ea - este o fetiţă care acum se apropie de vârsta de o lună. Vă ziceam că mama ei, o copilă de 15 ani, a hotărât să o dea încă din clipa în care a aflat că e însărcinată. Printr-o asistentă de la spitalul din Itacaré, povestea încă nenăscutei Taina avea să ajungă la urechile Angelinei - unul dintre fondatorii Piracangăi, o femeie care şi-a făcut o adevărată misiune din a ajuta şi din a adopta copii aflaţi la nevoie.
Angelina a propus comunităţii să o adopte cu toţii pe Taina. Un gest cu care nu s-a mai întâlnit nimeni pe aici - cum să adopţi un copil aşa, în gaşcă?
Imediat după naştere, Taina a fost adusa în Piracanga. Şi timp de două săptămâni a băut lapte de la trei mămici, a dormit în cinci case diferite, a fost legănată în 12 perechi de braţe şi a fost alintată de un sat întreg. Recunosc, eu şi cu Florian am fost un pic sceptici: cum să plimbi un copil nou-născut aşa, din casă în casă?
Unde e stabilitatea? Unde e siguranţa? Taina, însă, nici că ascultă de îngrijorările noastre şi continuă să doarmă, să mănânce, să surâdă şi să facă mutre ca un îngeraş de copil ce se află.
Iar la două săptămâni dupa ce fetiţa a ajuns în Piracanga, Elizabeth şi Daniel - deja parinţii adoptivi ai micuţei Daisy (6 ani) au decis să o ia ei permanent pe Taina. „A fost cea mai rapidă sarcină din istorie: acum o lună am zis că îmi doresc un bebe mic şi iată că a şi venit!“, glumeşte portugheza Elizabeth, strălucind de fericire.
Uite aşa le aranjează Universul pe toate, cu simplitate, cu graţie şi cu un surâs cald, ca de bebeluş fericit…
* Alte poveşti din Brazilia puteţi citi şi pe blogul Laurei şi al lui Florian Câmpean, viataprinbalonulroz.blogspot.com.
