Expoziţia „Horia Damian. Opere din muzeele şi colecţiile româneşti“ este deschisă la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia. O selecţie de 250 de lucrări, realizate între 1930 şi 1946, prezintă, până la 13 octombrie, perioada de început a creaţiei pictorului român stabilit în Franţa. Arta lui Horia Damian este practic necunoscută publicului din România. Născut la Bucureşti, în 1922, în familia unui controlor al Curţii de Conturi, începe să deseneze încă din 1930 imagini din viaţa familială sau din vacanţele la mare. Prima pictură relevantă pentru realul talent al copilului, un peisaj, este realizată la vârsta de 14 ani.

Dornic să se perfecţioneze, începe să copieze lucrări ale marilor maeştri: Delacroix, Velasquez, Ribera, vădind şi în culoare, dar mai ales în desen capacitatea de a prinde exact sensul plastic şi pe acela spiritual al operelor. La 20 de ani expune la Salonul Oficial de Pictură şi obţine Premiul I.

Colecţionari importanţi, ca Toma Stelian, Simu sau Krikor Zambaccian încep să-i cumpere lucrările. Este comparat cu maeştrii picturii româneşti contemporani lui. Impresionat de talentul tânărului, care, între timp urmase cursurile Facultăţii de Drept şi pe cele ale Facultăţii de Arhitectură, Steriadi îi obţine o bursă la Paris din partea Guvernului francez. Era luna mai 1946. Horia Damian avea să rămână pentru totdeauna în Franţa.

Peisaje romantice

Din această primă perioadă de tinereţe datează creaţiile expuse acum la Mogoşoaia. Desenele şi picturile vădesc, în multe cazuri, influenţa unor modele, dar linia expresivă a schiţelor în peniţă sau capacitatea de a sugera o stare de spirit.

Dacă naturile statice, în ulei pe lemn, trădează imitarea stilului lui Gheorghe Petraşcu sau pe cel al lui Cezanne, peisajele din Bucureşti sau din ţară, realizate în peniţă sau în peniţă