FMI a aprobat marti a doua transa pentru Romania, de 1,85 miliarde de euro, si prima revizuire a acordului, insa daca nu vor fi reduse cheltuielile de personal la nivelurile agreate riscam intarzierea sau chiar pierderea urmatoarelor transe, in conditiile in care nu mai exista premisele unei noi renegocieri.
Sumele cheltuite cu salariile au reprezentat cel mai mare exces al autoritatilor din Romania, crescand in ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB, a declarat la Washington Jeffrey Franks, seful delegatiei FMI in Romania, care a participat la negocierea acordului stand-by.
"Pentru a face situatia fiscala mai sustenabila pe termen mediu, guvernul a fost foarte dornic sa anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice care a avut loc in ultimii ani, cel mai mare fiind la nivelul salariilor din sectorul bugetar, care au crescut de la sub 6% din PIB acum cativa ani la 9,5% din PIB", a spus Franks.
El a amintit ca autoritatile romane au in vedere o serie de planuri pentru a schimba sistemul de salarizare din sectorul public, dar si pentru reducerea numarului functionarilor publici, astfel incat cheltuielile salariale sa se reduca gradul catre 7% din PIB.
Insa, cu o saptamana inainte ca reducerile salariale de 15,5% lunar sa fie operate in fiecare minister si institutie publica, putini sunt cei care au decis cum se va face exact acest lucru. Astfel devine din ce in ce mai putin credibila materializarea planurilor de ajustare a cheltuielilor de personal.
"In principiu, daca nu se fac pasi concreti catre reducerea cheltuielilor cu salariile publice inaintea celei de a doua evaluari a FMI cred ca exista riscul real sa fie intarziata cea de-a treia transa. Reducerea altor cheltuieli nu va fi o optiune, pentru ca este vorba de restructurarea sustenabila a cheltuielilor bugetare. Acest scenariu poate duce la cresterea perceptiei risculu
