Mâine, romanele „Spre far“ şi „Orlando“ ale Virginiei Woolf se vor distribui, într-un singur volum, împreună cu ziarul „Adevărul“, la 10,99 lei. Una dintre cele mai importante verigi din lanţul tradiţiei feministe, Virginia Woolf a fost puternic implicată în revoluţia modernistă a secolului trecut. Povestea Virginiei Woolf, a cărei viaţă fragmentată de depresii şi căderi nervoase s-a încheiat printr-o tragică sinucidere, i-a sedus şi tentat pe mulţi dintre artiştii şi scriitorii care aveau să-i cunoască textele.

În 1998, scriitorul Michael Cunningham câştiga Premiul Pulitzer pentru romanul „Orele“, care urmăreşte viaţa mai multor femei influenţate de „Doamna Dalloway“, volumul Virginiei Woolf publicat în 1925.

De altfel, ecranizarea cărţii lui Cunningham, în care rolul lui Woolf este jucat de Nicole Kidman, a repus şi mai mult în circulaţie figura scriitoarei, una dintre piesele importante din puzzle-ul literaturii secolului XX.

Tragedia la persoana întâi

Năcută în 1882 la Londra, ca Virginia Stephen, cea care avea să mişte câteva dintre rotiţele gândirii feministe de început a avut parte de o copilărie alimentată din plin de cultură şi literatură. Însă moartea mamei sale, survenită în 1895 şi urmată de un lung şir de dispariţii tragice, a modificat radical traseul Virginiei Woolf.

Urmărită de căderi nervoase şi depresii, scriitoarea a avut de înfruntat în 1904 şi moartea tatălui, în urma căreia a fost internată pentru scurtă vreme într-un centru de recuperare psihică.

Viaţa ei socială s-a deteriorat substanţial, însă a continuat să scrie, având, începând cu 1912, susţinerea soţului său Leonard Woolf, la rândul său scriitor. De alt-fel, Leonard avea să fie, după cum arată scrisoarea de adio a Virginiei Woolf, cel căruia îi datora întreaga sa fericire. În 1941, scriitoarea şi-a umplu