Începînd din 1993, la iniţiativa Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, a fost lansat un instrument sociologic destinat măsurării relaţiilor între principalele (ca volum) grupuri etnice din România. Ideea proiectului era să realizeze un instrument pentru măsurarea ritmică a modului în care evoluează atitudinile interetnice. Barometrul Relaţiilor Interetnice (BARE) a fost realizat pînă în anul 2003. După şapte ani de pauză, în cadrul proiectului Stop Prejudecăţilor faţă de Etnia Romă (SPER) " o campanie implementată de Secretariatul General al Guvernului, prin fonduri Phare, şi de Agenţia Naţională pentru Romi " a fost lansată o nouă ediţie a BARE.

Cercetarea a fost realizată de IMAS, pe două eşantioane naţionale, unul reprezentativ pentru populaţia de non-romi şi unul pentru cea de romi. Diagnosticul este sever: majoritatea populaţiei de non-romi este, încă, ostilă faţă de etnia romă. Folosesc calificativul sever pentru că, la fel ca un diagnostic medical, el este acceptat cu suferinţă de pacient.

Cît de importantă e ruptura dintre etnii. Informaţiile care se referă specific la atitudinile populaţiei ne-rome (99% " români şi maghiari) sînt generate de un pachet de întrebări consacrate în cercetarea sociologică. Aleg, spre ilustrare, cîteva dintre cele mai relevante răspunsuri: 70% dintre ne-romi nu ar accepta ca membru în propria familie o persoană de etnie romă; 20,6% dintre ne-romi nu sînt de acord ca romii să locuiască în România. Cum sînt percepuţi romii? Primele cinci calităţi, în ordinea frecvenţei, nu produc surprize: "leneşi, uniţi, hoţi, întreprinzători, murdari". Cît priveşte mult dezbătuta problemă "rom sau ţigan", răspunsul ne-romilor este de asemenea anticipabil: 8% folosesc "rom", 91% "ţigan". Să aruncăm o privire şi asupra răspunsurilor romilor: ei acceptă căsătoriile mixte (84%); pe români îi consideră (primele cinci