Fie că le-ai cules de sub poala pădurii sau că le-ai adunat din livezile de citrice sau de alţi pomi fructiferi care coboară, pe dealuri şi văi, până către mare, o pleiadă de fructe sălbatice şi cultivate stă la baza celor mai bune deserturi ale Provenţei şi ale comitatului Nisei.

Delicate şi parfumate

Proaspete, crude sau topite în îmbrăţişarea zahărului, parfumate cu mentă sau cu busuioc, îmbăiate în suc de lămâie sau într-un vin bun, în tarte, îngheţate, sorbeturi şi dulceţuri, fructele acestui tărâm scăldat de soarele leneş din Midi sunt delicioase. Ne încântă micul soare al iernii - portocala, la fel de mult ca şi migdala amară, a cărei esenţă parfumează produsele de patiserie. Între toate fructele însă, căpşunele par să fie regine!

Roşii şi suculente

Pitite sub umbra verde şi tandră a frunzelor lor dantelate, frăguţele de pădure încântă papilele gustative cu savoarea lor dulce-picantă. Pe lângă aceste oximoronic delicate şi sălbatice fructe, căpşunele de cultură sunt de-a dreptul aristocratice. Cu toate că au rădăcini la fel de... sălbatice. Doar că au venit de peste mări, din Chile, "debarcând" la Marsilia la începutul secolului al XVII-lea. A fost nevoie de sute de ani de încrucişări selecţionate pentru a se obţine cele trei soiuri-emblemă pentru gastronomia din Midi: "Gariguette", căpşuna din Sologne, de un portocaliu viu; dulcea şi parfumata căpşună din Carpentras, folosită pentru dulceţuri, şi cea din Carros, o perfectă inimă de un roşu arzător, ideală pentru prăjituri.

La tarte aux fraises

Tartă cu căpşune

Ingrediente: Pentru aluat: 250 g făină, un ou, 100 g unt, 50 g zahăr, sare; pentru garnitură: 500 g căpşune, o lămâie, un pahar de apă, sucul de la o portocală, 100 g zahăr pudră.

Preparare: Se amestecă făina cu oul şi zahărul, se încorporează untul topit şi puţină sare. Se fră