Extinderea sistemului de probaţiune aduce, pe lângă economii la bugetele penitenciarelor, posibilitatea reducerii recidivei

Reintegrarea în societate a deţinuţilor eliberaţi din penitenciare a constituit tema unei reuniuni derulate, ieri, la Constanţa.

În contextul schimbărilor legislative ce vor avea loc prin intrarea în vigoare a noilor coduri - penal şi civil, reprezentanţi ai unor instituţii abilitate să acţioneze pentru reintegrarea în societate a deţinuţilor au participat la prezentarea proiectului Phare „Continuarea dezvoltării sistemului de probaţiune în România". Acesta a demarat în decembrie anul trecut şi are ca beneficiari Direcţia de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC) şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). El se derulează pe parcursul a 12 luni, include organizarea a 15 evenimente locale, cea de la Constanţa fiind a opta, şi este implementat de Bernard Brunhes şi Asociaţia „Alternative Sociale". Pentru eficientizarea proiectului, participanţii la dezbatere au confirmat că este nevoie de consolidarea cooperării dintre serviciile de probaţiune, sistemul penitenciar, diverse instituţii de stat, administraţiile publice locale şi ONG-uri.

327 infractori sub supraveghere

În intervenţia sa, Iuliana Elena Cărbunaru, directorul Direcţiei de Probaţiune din MJLC, a subliniat nevoia de a se acţiona pentru prevenirea recidivei. „Este important ca specialiştii să se orienteze către factorii care generează comportamentul infracţional, astfel încât ei să fie diminuaţi", a subliniat Cărbunaru. Totodată, ea a informat că atribuţiile serviciilor de probaţiune vor fi sporite, ceea ce va presupune o reorganizare profundă, precum şi elaborarea de proceduri de lucru cu celelalte instituţii abilitate să intervină în reintegrarea în comunitate a foştilor deţinuţi.

Definită drept o altern