"L'histoire bling-bling", (Istoria bling bling) se numeşte cartea pe care v-o prezentàm, un eseu despre cum se scrie istoria semnat de Nicolas Offenstadt şi apărut la Editura pariziană Stock. Această expresie "bling-bling", care a apărut prima dată în 1999 la New Orleans, deci în Statele Unite, a fost inventată de un cântăreţ de rapp… Ea a desemnat apoi un stil vestimentar, evident cel al artiştilor rapp care îşi afişau din abundenţă tot felul de lanţuri la gât şi de bijuterii, mai mult sau mai puţin preţioase, dar extrem de vizibile.

Trecând oceanul şi ajungând în Franţa expresia "bling-bling" desemnează acum un stil ostentativ şi excesiv de viaţă, cel al vedetelor sau al oamenilor bogaţi care îşi expun la lumina zilei opulenţa.

Termenul a trecut însă şi în limbajul politic, fiind utilizat prima dată de un ziarist de la revista Marianne, Nicolas Domenach, foarte critic la adresa lui Nicolas Sarkozy, pe care l-a calificat ca fiind un preşedinte bling-bling.

Altfel spus un preşedinte căruia îi place să-şi etaleze reuşita, să-şi petreacă vacanţele pe iahturile prietenilor săi milionari sau în vile somptuoase, să frecventeze restaurantele cele mai scumpe şi să se înconjoare de obiecte de lux (printre altele s-ar părea că lui Nicolas Sarkozy îi plac ceasurile de marcă şi dispune de o întreagă colecţie).

Având în vedere această introducere, nu este greu de înţeles ce înseamnă "istoria bling-bling". În eseul său, Nicolas Offenstadt consideră că Nicolas Sarkozy, în paralel cu numeroasele sale proiecte de reformă, este prins şi într-o frenezie istorică. El ar vrea de fapt că istoria Franţei să fie rescrisă, sau cel puţin prezentată, într-o formă eroică. Iată de ce şeful statului francez a propus, la începutul acestui an, crearea unui Muzeu al Istoriei Franţei.

Autorul cărţii despre care vorbim nu uită nici unele fraze rostite de Nicolas Sa