- Editorial - nr. 384 / 24 Septembrie, 2009 Romanii par a fi atat de democrati incat o duc din alegeri in alegeri. Cineva imi spunea ca are senzatia ca la noi alegerile nu sunt la patru ani, ci din doi in doi ani. Cu decalajele stabilite, cetateanul este chemat mereu la urne. O data pentru locale, apoi pentru generale, pentru presedintie, intervale in care se mai gasesc prilejuri si pentru turul doi sau pentru un referendum etc. Cum unele sunt legate de altele am avut posibilitatea sa constatam ca noua putere locala nu functioneaza cum trebuie pana la definitivarea alegerilor generale, si ambele bat pasul pe loc pana ce nu se cunoaste soarta presedintiei. Asadar, din provizorat in provizorat si tot asa de douazeci de ani. Necazul cel mare este ca, la noi, nu functioneaza nici coalitiile, motiv de intrebare: la ce bun pluripartitismul atata vreme cat el nu da rezultate? Ciclurile electorale care au trecut, dar si cel prezent ne-au confirmat pe deplin aceasta trista realitate. Conventia Democratica a presedintelui Constantinescu a fost un mare fiasco. Pe aceeasi linie s-au inscris si Alianta D.A. (PNL_PD-L_UDMR) pe vremea guvernului Tariceanu si in aceeasi situatie se afla, in prezent, coalitia PD-L_ PSD, ce scartie din toate incheieturile cu toate ca n-a trecut nici un an de la constituirea ei. Trist este faptul ca nu incompatibilitatea principiilor doctrinare ii fac atat de repede sa intoarca spatele unul altuia, ci interesele marunte de gasca, incercarile de a se "trage in piept" unii pe altii, inca de la primul pas facut impreuna, pentru ca, se stie bine, smecher pe smecher este mai greu de pacalit. Aceasta, mai ales atunci cand miza guvernarii este mare, adica atunci cand sunt puse in joc sute de milioane de euro din bugetul tarii, care pot ajunge usor in buzunarele unora si altora. Concluzia care se desprinde din aceasta stare de fapt este ca in viata politi