Cum de n-a protestat Maurer la politica lui Ceauşescu? De ce nu se alăturase măcar semnatarilor "scrisorii celor 6"?
Documente inedite de arhivă ni-l înfăţişează în postura unui "prizonier de palat". În eventualitatea încercării de eliberare, i se pregătise o cursă.
Conform inventarelor făcute de Gospodăria de Partid, Maurer deteriorase şi înstrăinase din reşedinţa încredinţată de stat bunuri în valoare de 215.000 lei. Acuzaţia de delapidare ar fi atras şi plata celorlalte cheltuieli ale sale. Ajunse la sume imense, căci din 1974 i se alocaseră peste o sută de mii de lei lunar.
În 1989, dosarul datornicului aştepta pregătit.
SEMNALUL EUROPEI LIBERE
Reputaţia fostului prim-ministru cu cea mai lungă guvernare din istoria contemporană a României se păstrase bună. Maurer fusese antemergătorul lui Dej în relaţiile cu Occidentul şi Statele Unite ale Americii. Îl susţinuse pe Ceauşescu să ia puterea şi să continue politica de "independenţă". Excepţional cozeur, cu o promptitudine a poantei care-i transfera imediat replicile în folclorul bucureştean, se bucura şi de simpatia intelectualităţii. Avocatul Maurer era unul "de-al lor", nu "ţărănoi prost" precum Ceauşescu.
Astfel că, imediat după difuzarea "scrisorii celor 6", echipa secţiei române de la Radio Europa Liberă s-a grăbit în a-l îndemna pe Maurer la protest. În emisiunea din 31 martie 1989, Nestor Rateş, directorul secţiei, a difuzat printre alte comentarii privind "scrisoarea celor 6" şi unul adresat fostului prim-ministru al României. Semna "un muncitor de bună-credinţă".
"Stimate dle Maurer, ar fi scris încă din 3 martie acesta, după mulţi ani de aşteptare, poporul ar dori ca dv., poate cel mai indicat, mai competent şi chiar mai obligat dintre toţi, să renunţaţi la pasivitatea şi comoditatea în care vă complaceţi. Ne întrebăm dacă vi
