Cel mai nou volum din Biblioteca Asociaţiei Nevăzătorilor din Craiova datează din 1979 Craioveanca Ileana Corniţoiu de 69 de ani este unul dintre cei 3.100 de nevăzători din Dolj. Femeia povesteşte că a învăţat cu greu alfabetul braille şi asta din cauză că majoritatea romanelor din Biblioteca Asociaţiei de Nevăzători sunt vechi, iar unele litere lipsesc. „Recunosc că de mai bine de cinci ani nu am mai răsfoit o carte aici. Este greu să deduci ce scrie, atâta timp cât lipsesc litere întregi. Nouă, celor care nu vedem lumina zilei, ne este greu să ne descurcăm. Eu nu mai văd nimic de de la cinci ani, când am fost diagnosticată cu meningită. Pentru mine a fost greu să o iau de la capăt“, povesteşte femeia în faţa unei cărţi pentru nevăzători.

Biblioteca nu a mai primit o carte nouă din 1979. Se vede cu ochiul liber că majoritatea volumelor sunt vechi: sunt tocite la colţuri. „Cea mai veche carte din bibliotecă este din 1956, iar cea mai nouă din 1979. Dacă statul nu va face ceva pentru a-i ajuta pe copiii care se nasc cu dizabilităţi, peste ani îi vom vedea cerşind pe străzi fără un viitor. Trist este că numărul nevăzătorilor este în creştere. Conform Legii 448/2006, statul trebuie să asigure protecţie socială persoanelor defavorizate. Din păcate, nouă de ani buni cei de la guvernare ne spun clar că nu au bani pentru a înlocui biblioteca veche cu una nouă“, a spus Leontin Mladinescu, preşedintele filialei interjudeţene Dolj a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

„Statul vrea să facă economie tocmai cu noi“

Manualele se deteriorează pentru că sunt citite cu degetul. Cel mai citit volum este, la ora actuală, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“, de Camil Petrescu. Costurile pentru un singur volum braille pot ajunge şi la 100 de lei.

„Nu îmi vine să cred că statul vrea să facă economie tocmai când vine vorba de