Scurta trecere in revista dupa 20 de ani
Daca cineva ar incerca sa refaca atmosfera anilor '80 in Romania, asa cum se straduia de dragul mamei sale tanarul din filmul "Good-Bye Lenin", teatrul n-ar trebui sa lipseasca in niciun caz din peisaj. Desigur, poate ca ar fi dificil sa se mai gaseasca o sala friguroasa, in care spectatorii sa stea imbracati si cu manusile in maini, dar s-ar mai gasi cu siguranta cativa dintre actorii considerati atunci vedete, unii regizori activi in deceniul respectiv si o serie de piese clasice jucate pe toate scenele. Greu, poate imposibil de reprodus, ar fi stilul de joc, limbajul parateatral utilizat atunci de artisti pentru a exprima comentariul lor social, ce avea un urias ecou in randul spectatorilor.Teatrul forum din anii '80 a disparut in Romania, iar in locul lui s-au instalat alte forme de comuniune artisti-public ce corespund nevoilor unei noi societati aflate in constructie in acesti ani.
Cine vrea sa inteleaga mai bine care e azi pozitia teatrului in societatea romaneasca trebuie sa afle mai intai ca steagul culturii a fluturat multa vreme mobilizator deasupra Romaniei, ajutand la ridicarea moralului unei natii destul de incercate din punct de vedere social. Faptul ca nu eram mai prejos, in materie de productie culturala, decat natiunile civilizate - idee indusa oarecum artificial, pe cale institutionala, prin discursurile publice ale responsabililor culturali - a fost mereu un motiv de mandrie pentru romani, care nu se mai oboseau sa verifice cat adevar incapea in aceeasta afirmatie, in schimb se inghesuiau sa consume respectivele produse culturale, considerate oricum "de lux".
Situatia a ramas, din inertie, valabila si dupa Revolutia din 1989, modificarile intervenite treptat fiind acelea legate de consumul cultural.
Printre artele scoase in fata in vitrina culturala romaneasca, teatrul s
