- Istoric - nr. 385 / 25 Septembrie, 2009 Romanii din zona Muresului mijlociu si superior si cea a Tarnavei, in ordine cronologica, au protestat, incepand cu cei din Consiliul targusorului pe atunci, cu (rang de comuna mai mare insa), Toplita, de sub Muntii Calimani dinspre izvorul Muresului, realipit, dupa abolirea regimului neoabsolutist, la recent infiintatul Scaun Ciuc - Giurgeu si Casin. Protestul lor este axat pe elemente noi, de extractie liberala, dar conjuncturale inca, din Diploma din 20 octombrie 1860, respectiv de dreptul la administrare in limba populatiei majoritate a viitorului oras Toplita, sau a jurisdictiei teritoriale, de fapt cel mai palpabil si poate singurul principiu curat liberal al lor din epoca (vezi pe larg "Cuvantul liber" din 18 septembrie 2009). Cercul acesta conta mult pentru romanii din zona in lupta nationala reluata dupa abolirea regimului neoabsolutist (1861). Tonul acestei lupte l-au dat dezbaterile aprinse care au avut loc la Turda, resedinta traditionala (si mai ungureasca pe atunci, datorita cunoscutelor restrictionari ale asezarii romanilor in ea), a vechiului si intinsului comitat medieval, bogat in resurse minerale (metalice si salinare), cat si cerealiere, de care dispunea din belsug, de fapt, Campia Transilvaniei. Ne vom referi la ea, intrucat cea mai mare parte a Campiei Transilvaniei, locuita majoritar de romani, apartinea Comitatului Turda, desi gravita, in cea mai mare parte a ei, spre Mures. In adunarea de constituire a noii administratii de la Turda, o puternica delegatie romaneasca, constituita din fruntasi politici din intreg Cercul de Jos, a sustinut memoriul - protest impotriva abuzurilor savarsite in timpul guvernarii provizorii (noiembrie 1860 - aprilie 1861), intr-un dialog aprins, fara rezultat insa, nerecunoscandu-li-se legalitatea reprezentarii tuturor romanilor din acest cerc. Dezbaterea principala a fos