In Bucurestiul interbelic, periferia vietuieste lânga bulevardele mari, aglomerate; in apropierea cocioabelor se construiesc cladiri impozante; lânga localurile luxoase se improvizeaza cafenele, printre rufele intinse la uscat, in curtea de mahala; lânga tramvaie circula trasuri trase de cai sau chiar care cu boi. Cele doua aspecte - periferia si urbea - se intretes pentru a construi peisajul bucurestean interbelic. Orasul, cu aspectul sau cosmopolit este surprins de fotograful berlinez Willy Pragher dar si de condeiul pictural al artistilor.
Pragher infatiseaza Bucurestiul contrastelor in câteva fotografii din 1941. Imagini antitetice redau un oras situat intre Occident si Orient, intre nou si vechi, sat si oras, saracie si bogatie, arta adevarata si prost gust. In opinia fotografului, Bucurestiul interbelic este "un oras in devenire, care traieste o metamorfoza in salturi".
Fotografiilke berlinezului redau aspecte profund de diferite ale Bucurestiului: Calea Victoriei - loc al intâlnirilor mondene -, si strada Bazaca - locul ingust, cu dughene si negustori de tot felul -; limuzinele din fata Atheneului si carutele de pe lânga Dealul Mitropoliei. In trecut, loc al gradinilor si al caselor boieresti, Bucurestiul interbelic isi gaseste acum expresia in blockhausuri. Câteva dintre cinematografele si hotelurile de pe bulevardul Tache Ionescu contrasteaza cu imaginile unui car cu boi care trece nestânjenit prin zona Garii de Nord, ca si cum s-ar afla pe un drum rural. Iats si doua aspecte ale Bulevardului Bratianu: covoarele atârnate de negustori pe uluci tradeaza nostalgia pentru ambianta orientala; iar zgârâie-norii, magazinele de automobile si statiile de benzina sunt o sageata spre viitor si spre gustul occidental. Gradinile de mahala, cu caluti kitsch fac nota discordanta cu câteva basoreliefuri - din monumentul roman de la Adamclisi -, aflate in fata
