Sesiunea anuală a Adunării Generale a Naţiunilor Unite este un bun prilej pentru liderii radicali să facă spectacol prin discursurile lor. Sursa: ReutersSursa: ReutersSursa: Reuters
1 /.
Tribuna Adunării Generale a Naţiunilor Unite a devenit, în timp, o platformă asiduu folosită de liderii excentrici ai lumii, izolaţi de majoritatea comunităţii internaţionale şi aflaţi astfel în căutarea unui vad propagandistic prin care să prezinte lumii întregi opiniile lor, cel mai adesea controversate.
Mahmoud Ahmadinejad, Muammar Ghaddafi şi Hugo Chavez au lansat adevărate tirade în faţa reprezentanţilor celor 192 de state membre ONU, transformând fiecare discurs într-un spectacol care a amuzat şi indignat în egală măsură.
Ghaddafi, one-man show
În intervenţia sa prelungită pe care a avut-o miercuri, liderul de la Tripoli a tunat şi fulgerat împotriva Occidentului, improvizând şi gesticulând pentru a părea mai convingător.
Deşi îi fuseseră alocate 15 minute, „câinele turbat al Orientului Mijlociu”, aşa cum l-a numit fostul preşedinte american Ronald Reagan, a vorbit timp de o oră şi jumătate, asta pentru că protocolul ONU nu permite întreruperea discursului unui şef de stat. Recordul absolut este deţinut însă de fostul lider de la Havana, Fidel Castro, care la Adunarea Generală din 1960, a vorbit timp de 4 ore şi 29 de minute.
Ghaddafi a susţinut formarea unui „emirat islamic” de către talibani pentru că, a motivat el, şi Vaticanul este, la urma urmelor, un stat religios similar care nu reprezintă niciun pericol. El a mai sugerat miercuri că virusul A/H1N1 este un instrument militar sau o armă corporatistă produsă în laborator şi că Israelul s-ar afla în spatele asasinării preşedintelui John F. Kennedy, în 1963.
Nu a uitat să înfiereze Consiliul de Securitate al ONU, pe care l-a den