Criza economica si legea unica a salarizarii au declansat o competitie dura intre diferite corpuri profesionale si aversiunea tuturor acestora fata de lumea politica. Romania ni se infatiseaza astazi ca o tara constituita in grupuri compacte care se lupta cu guvernul sau se razboiesc intre ele. Au fost doi declansatori importanti pentru aceasta: criza economica si legea unica a salarizarii. Criza a micsorat veniturile, a dat oameni afara, a ingreunat circulatia banilor si a gripat activitatea institutiilor si firmelor - si, astfel, s-au produs solidarizari nesperate pentru a fi aparate mai bine interesele individuale. Dezbaterile din jurul legii salarizarii au asmutit diferite categorii de bugetari impotriva statului sau la razboi fratricid. S-a ajuns sa traim, pentru inceputul lunii octombrie, sub spectrul grevei generale. Asadar, vremurile pe care le traim ne fac sa asistam la virulente reactii de corp. Aparent, este bine. Intr-o lume atomizata, in care solidaritatea este desueta, in care toti cauta salvari individuale, faptul ca avem dintr-o data coagulari de interese in formule organizate si foarte vocale reprezinta un semn de schimbare. Pina acum, s-au tot auzit lamento-uri despre lipsa solidaritatii la romani. Dintr-o data, oamenii s-au mobilizat in legiuni organizate pe criterii sindicale, profesionale, de virsta si au plecat la lupta. La lupta impotriva guvernantilor sau unele impotriva altora. Vedem acum de ce guvernele anterioare s-au ferit cu obstinatie de legea unica a salarizarii. Stiau ca se va deschide cutia Pandorei. Dupa dezbaterea publica si negocierile privind legea salarizarii bugetarilor inaintea asumarii raspunderii guvernului, toata lumea a iesit nemultumita. Mai nemultumita decit inainte. Desi guvernantii spun ca nimeni nu pierde in urma legii, vedem ca, de fapt, mai nimeni nu este satisfacut. S-au inregistrat deja proteste spontane sau organi