Ministrul de externe francez Bernard Kouchner a anunţat că Franţa a ratificat ieri, la sediul ONU de la New York, Convenţia de la Oslo cu privire la interzicerea armelor cu submuniţii, relatează AFP. Astfel, Franţa devine al 18-lea stat care ratifică această convenţie, ce interzice folosirea, producerea, transferul şi stocarea acestui tip de arme, a spus Kouchner într-un comunicat.
El a mai precizat că această decizie "permite un pas suplimentarea către intrarea în cigoare a Convenţiei de la Oslo, care va intervine la şase luni după ratificarea" de către 30 de state.
Convenţia iniţială a fost adoptată la 10 octombrie 1980 şi, semnată iniţial de 50 de state, a intrat în vigoare la 2 decembrie 1983.
Armele cu submuniţii pot fi lansate din aer sau de pe pământ şi sunt formate dintr-un dispozitiv (obuz, rachetă) care conţine până la 650 de minibombe, numite submuniţii. Multe dintre ele nu explodează când ajung la sol şi astfel apar terenurile minate. Multe dintre zecile de mii de victime ale bombelor cu fragmentaţie sunt copii, adesea atraşi de culorile vii ale muniţiei.
Acest tip de armament a fost folosit pentru prima oară de forţele sovietice şi germane, unele împotriva celorlalte, pe teritoriul sovietic, în 1943. De atunci, bombe cu submuniţii au fost folosite în circa 30 de ţări, începând din Vietnam şi Laos până în Liban şi Afganistan sau, mai recent, chiar şi în conflictul din Georgia, potrivit Human Rights Watch.
Mari puteri militare şi producători de arme precum SUA, Rusia, China, India, Pakistanul şi Israelul refuză semnarea acestui document, preferând negocierile de la ONU.
România se află şi ea printre statele care nu au semnat convenţia, considerând că cel mai eficient mod de a rezolva această problemă este la nivelul ONU, relatează NewsIn.
