La cum se iţesc falic din prohabul partidelor, politicienii pot răspunde şi ei cu succes sarcinilor electorale izvorâte din programul numit Land of Choice. România va fi cu siguranţă la fel de atractivă pentru amatorii de turism prin Neckermann ca şi pentru propriii locuitori, care o taie în Bulgaria sau în Grecia.

Mai exact, politicianul român poate fi în egală măsură, pe lângă cele ştiute, şi un exponat care poate contribui la bugetul ţării. Nechermanul, turistul venit prin Neckermann, să-i vadă la televizor, în tocşouri, declaraţii politice, cafteli electorale. Să-i mângâie, să le zâmbească, să le dea banane, să se fotografieze cu ei.

Argument de luat în seamă. Întrucât la noi "disputele e nonstop", durează cât mandatul, foc continuu ca la CFR, turismul politic românesc ar produce fără sincope, cu o eficienţă oricum superioară economiei şi programelor anticriză. În acest timp şi pentru aceste motive, babele şi boşorogii dornici să se bălăcească pe euroi buni în Marea Neagră, să vadă Delta, să simtă poalele Carpaţilor sau chiar Carpaţii înşişi se vor desfăta agreabil şi cu fauna politică, dimensiunea zoo-politică în ţările din care provin (cu avionul sau vaporul, fiindcă n-avem şosele) fiind temporară, doar în anii de alegeri. La noi, cum zic, nici nonstop nu se-nchide.

Mai mândru decât cocoşul din ţara lui Sarkozy la vederea Carlei, politicianul dâmboviţean ar fi astfel un deschizător de drumuri. Exemple de cum ar fi la alţii: zbor în State pentru băi de mulţime cu Obama şi Michelle, excursie la Berlin pentru decolteul lui Merkel, dacă eşti masochist. Şi masochiştii au dreptul la turism. Te dai paparazzo într-un low cost până la Roma, ca să-l apuci pe Berlusconi în nopţile dedicate româncelor care nu sunt curve şi ţigănci împuţite.

Pe zile, un program în România ar trebui să înceapă cu Boc.

Lunea. Exc