Un referendum în ziua alegerilor prezidenţiale. Asta e vrerea ce-a pohtit preşedintele Traian Băsescu, asta se va întâmpla, pentru că una dintre prerogativele absolute ale preşedintelui este cea a organizării referendumurilor naţionale. Potrivit Constituţiei, este suficient doar ca preşedintele să vrea asta, pentru că Guvernul este obligat să organizeze referendumul. Tema poate fi oricare.
De data asta este o temă cu priză la electorat: reducerea numărului de parlamentari şi transformarea Parlamentului într-unul unicameral. Era asta o prioritate a României acum? În niciun caz. Dar, în contextul în care Parlamentul este instituţia cel mai prost percepută de către români, iar preşedintele Băsescu simte că pierde tot mai mult teren în faţa alegătorilor, pe fondul unei guvernări chinuite - ca să nu zic dezastruoase - patronate de Emil Boc, trebuia să vină cu o nouă găselniţă electorală. Traian Băsescu, specialistul în diversiuni electorale de acest gen, nu putea sta degeaba, asistând impasibil cum capitalul său politic se năruie din cauza acţiunilor stângace ale premierului pe care el l-a desemnat şi coordonat în ultimul an. Băile de mulţime de la răvăşitul de oi şi festivaluri ale caşcavelei nu mai erau suficiente, aşa că trebuia inventat rapid ceva. Astfel a apărut ideea cu referendumul pe tema reformării Parlamentului. Ideea cu "voinţa poporului suveran" este doar un slogan electoral deja ieftin. Care popor suveran se va prezenta la vot într-o proporţie oricum redusă, ca la toate scrutinurile din ultimii ani, ceea ce probabil va face ca referendumul în sine nici să nu fie validat.
În spatele acestei decizii nu se poate citi decât disperarea actualului preşedinte, dornic, evident, să mai prindă un mandat la Cotroceni. Este clar că pentru alegătorii care mai şi gândesc în ţara asta, manevra lui Traian Băsescu nu este una care să-l avantajeze. Însă nu pe
