O cercetare statistica in legatura cu numarul si densitatea crizelor, isteriilor, biletelelor provocatoare, scandalurilor si incaierarilor din perioada regimurilor fiecarui presedinte ar scoate la iveala, fara putinta de tagada, ca mandatul lui Basescu le intrece detasat pe toate celelalte anterioare lui.
Nici in cei 10 ani petrecuti sub carma lui Iliescu, nici in cei patru ani ai lui Constantinescu nu a existat o ritmicitate mai draconica si mai sustinuta a crizelor politice si a balacarelilor dintre politicieni. Tendinta de a clasifica societatea romaneasca in totalitatea ei in pro si anti-Basescu este simplista si rateaza esenta.
Da, prin simpla enuntare a unei idei, printr-o remarca nevinovata, fie ea prietenoasa sau plina de dusmanie, Traian Basescu reuseste sa atraga pe loc atentia si, apoi, simpatia sau antipatia.
Il consideri simpatic cand il auzi ca-i spune unui jurnalist ca este un pui de comunist sau, dimpotriva, te scoate din sarite pentru lipsa de politete si de tact cu care tine mortis sa fie spiritual cu ziaristii.
In comparatie cu toti ceilalti politicieni romani, Traian Basescu este viu, un lucru observat, de altfel, de tot mai multa lume.
Pentru unii vioiciunea si spontaneitatea presedintelui sunt doar cauza isteriilor pe care le creeaza in jurul sau. Pentru ceilalti, firea sefului statului este semnul cel mai bun pentru a vedea in el un "om ca toti oamenii", cu pacate si greseli, asa cum sunt si ei, asa cum suntem cu totii...
Principalul atu al lui Traian Basescu, spontaneitatea cu care traieste si face politica, este, dupa cum s-a dovedit pana la urma, si principalul sau dusman. In mod normal, Basescu nu are niciun contracandidat serios la apropiatele alegeri prezidentiale. Niciunul dintre cei anuntati sau neanuntati nu detine naturaletea cu care este inzestrat actualul presed