Visezi intens, te răzvrăteşti într-o secundă şi te deprimi în următoarea. Eşti când butoi cu pulbere, când foc de artificii. Poate mai mult ca oricând, la vârsta de 16 ani sângele clocoteşte în vene, te simţi când extaziat, când la margine de prăpastie, te iubeşti şi te urăşti în acelaşi timp şi ai o singură certitudine: că nimeni nu te înţelege. Este vârsta marilor dileme, a provocărilor şi a răzvrătirilor, când îi vezi pe cei mari nişte monştri, al căror unic scop este să-ţi pună piedici şi să te ţină în frâu când tu vrei să respire libertate prin toţi porii. Sursa: NorthFoto
Te zăpăcesc părinţii, profesorii, hormonii şi fata frumoasă din a X-a B, cu profilul ei provocator pe Hi5, şi parcă fiecare ar trage de tine în toate direcţiile. Eşti preocupat excesiv de propria sexualitate, eşti frustrat când colegul de bancă are iubită şi tu nu şi te chinuieşte gândul că habar nu ai cum să le intri în graţii colegelor de clasă.
Iar cu încăpăţânarea şi dârzenia specifice vârstei nu ai accepta nici în ruptul capului să crezi că cei aflaţi în tabăra adversă, adică oamenii mari, au avut, la rândul lor, aceleaşi probleme. Aşa că îţi pui căştile pe urechi când mama vine cu sfaturi şi strâmbi din nas când tata strânge frâiele libertăţii.
Sentimente care te zăpăcesc
„M-am întrebat o singură dată cine sunt eu cu adevărat. De ce doar o singură dată? Pentru că nu am găsit un răspuns. Plus d-asta, n-are rost să-mi bat capul pe probleme existenţiale. E prea complicat să te explorezi pe tine însăţi pentru că descoperi tot mai multe sentimente care îşi au un singur scop: să te zăpăcească până la maximum”. Aşa îşi descrie frământările, pe un forum dedicat tinerilor, o adolescentă care se semnează „o fată simplă”.
Starea de zăpăceală despre care vorbeşte fata este, de altfel, caracteristică vârstei. „Este o perioadă de furtun
