Un studiu întocmit recent arată că standardul serviciilor publice nu a crescut. Institutul pentru Politici Publice a dat publicităţii, în cadrul unei conferinţe organizate în Poiana Braşov, evaluarea standardelor de cost şi calitate pentru serviciile publice gestionate la nivelul municipiilor, precum şi hibele acestora. Datele privind câteva servicii cheie, cum ar fi apa, canalizarea, termoficarea sau administrarea spaţiilor verzi arată o tendinţă mai degrabă de menţinere, decât de modernizare a actualei calităţi oferite şi o capacitate scăzută de accesare de resurse nerambursabile pentru dezvoltarea lor.

Termoficare păguboasă

În timp ce numărul cetăţenilor care s-au racordat la reţeaua de apă şi canal a crescut cu un procent, în ceea ce priveşte termoficarea lucrurile merg tot mai prost de la un an la altul. Valoarea medie naţională a pierderilor în sistemul centralizat de termoficare a fost de 26%. Cele mai mari pierderi de energie în sistem se înregistrează în municipiile Vaslui, 53%, şi Reşiţa, 51%, iar în Braşov peirderile recunoscute de oficialii CET se situează între 30 şi 40%. Rezolvarea acestei deficienţe rămâne însă, în continuare o mare enigmă pentru autorităţi.

Lipsa spaţiilor verzi

De asemenea, o altă problemă pentru municipalităţi o constituie faptul că deşeurile nu se colectează selectiv, iar reciclarea celor colectate reprezintă o problemă naţională. Municipiile Oradea, Botoşani, Buzău şi Călăraşi au raportat că nu au beneficiari ai sistemelor de colectare a deşeurilor.

Primăriile mai primesc o bilă neagră şi la capitolul spaţii verzi. Conform datelor centralizate de IPP, suntem departe norma minimă impusă de Uniunea Europeană, respectiv de 26 metri pătraţi  de spaţiu verde pe cap de locuitor. Media naţională a indicatorului din România, în 2008, a fost de 9,6 m2/locuitor. Cea mai