Urmaşii lui Ion S. Basgan, ale cărui descoperiri au revoluţionat tehnica forajului petrolier, duc o luptă surdă pentru moştenirea brevetelor părintelui. Daunele uriaşe nu puteau fi solicitate dacă unul dintre moştenitori, parlamentar, nu iniţia o lege al cărei prim profitor a şi devenit. Citiţi şi:

Sterling Resources vrea despăgubiri de la RomgazSinistraţii nu sunt mulţumiţi de despăgubiriRecord: O românca cere 40 de milioane de lire despăgubiri de la PricewaterhouseCoopers

Un fost senator PNL a iniţiat, pe final de mandat, o lege care îi dă dreptul să încerce revendicarea unor despăgubiri fabuloase de la Petrom şi de la statul român: drepturile de autor pentru trei invenţii realizate de tatăl său în perioada interbelică. Suma cerută, peste 600 de milioane de euro, a stârnit şi o feroce luptă de familie între urmaşii inventatorului.

Inventatorul uitat

În anii ’30, inginerul Ion Basgan a realizat o serie de invenţii ce aveau să schimbe definitiv teoria şi practica în domeniul forajului petrolier. Soluţiile românului permiteau forajul la mare adâncime, iar marile puteri mondiale, printre care Uniunea Sovietică şi America, s-au şi grăbit să folosească noile aplicaţii.

Pentru Basgan însă, în afara renumelui generat de invenţia noii metode, nu avea să urmeze decât o lungă prigoană din partea regimului comunist. A devenit tatăl a doi băieţi, Ion şi Constantin, iar după moartea primei soţii, s-a recăsătorit şi a mai avut un urmaş, Sorin. A trăit izolat în Bucureşti, a scris mai multe lucrări ştiinţifice şi a murit în anonimat în 1980.

Conflictul surd

Astăzi, numele familiei Basgan revine în atenţia publică, însă în niciun caz aşa cum şi-ar fi dorit inventatorul. Fiul cel mare, Ion Basgan, devenit între timp politician, şi mezinul Sorin, rezident elveţian de ani buni, se află înt